De obicei când ne gândim la Sfintele Paşti asociem acest termen cu Învierea Mântuitorului IIsus Hristos. Ştiţi şi voi, Slujba de Înviere de la doişpe noaptea ţinută în faţa Bisericii unde mii de creştini rabdă frig cu gândul la pasca pe care or să o primească după ce îşi termină popa predica, "Iisus a înviat din morţi / Cu moartea pe moarte călcând" şi aşa mai departe. Dar această sărbătoare nu este percepută numai din punct de vedere religios. Nu... de fapt mulţi văd Paştele ca un bun prilej de a bea până se trezesc în şanţ, sau pur şi simplu se bucură că au şi ei două zile libere. De fapt, de Paşti e posibil orice. Să o luăm teoretic. Să zicem că un tip, Bulă, a băut de s-a spart în noaptea de Înviere şi apoi a condus maşina spre casă şi a făcut cunoştinţă cu primul stâlp. Atunci poliţia l-a luat la întrebări şi el a motivat alcoolemia prin faptul că... a băut pască.
Dar să privim dincolo de glume şi dincolo de semnificaţia religioasă a acestei sărbători. Cu prilejul paştelui, oamenii au posibilitatea de a fi mai buni, de a se înţelege mai bine unii cu alţii şi de ce nu, de a lega prietenii unii cu alţii. În fond de asta şi există această sărbătoare. Căci Iisus Hristos s-a sacrificat pentru oameni, pentru ca ei prin sacrificul Lui să înţeleagă că aşa nu merge, că trebuie să fie mai buni, să se schimbe. Toată lumea ştie, desigur, semnificaţia pâinii şi a vinului din pască, aşadar prin pască ne împărtăşim, ne spălăm păcatele. Şi dacă tot ne împărtăşim, ce-ar fi să nu repetăm păcatele pe care tocmai le-am spălat?!
În fine, vă urez, cu întârziere, Paşte fericit. Hristos a Înviat!
