Cu atâtea probleme pe cap am uitat că ieri a fost 22 decembrie, adică au trecut 20 de ani de la evenimentele din '89. Zic evenimente pentru că nu se poate spune că a fost o revoluţie ca la carte. De fapt, încă nici acum nu se cunosc cu certitudine toate detaliile. Dar pentru noi important e că atunci a căzut regimul Ceauşescu, tovarăşii Nicolae şi Elena au primit cadou de Crăciun câte un glonţ şi gata. Şi dacă totuşi n-a fost chiar aşa?! Oricum, nu mai contează, asta e trecut.
Ceea ce voiam să menţionez prin această postare e că s-au dus degeaba 20 de ani. În loc să o ducem mai bine mergem tot spre mai rău pe zi ce trece. Şi acum ar trebui să-l mai credem pe marinar că vom trăi bine în 15 - 20 de ani?! Hai sictir, căpitane! Dacă în 20 de ani tot ce a realizat o ţară care a trecut la democraţie este decădere economică, socială şi politică (din moment ce ne conduce cine ne conduce), cred că o să avem nevoie de cel puţin 100 de ani să ajungem la nivelul unui stat precum Germania de astăzi, dacă nu mai mult. Asta-i ţara mea!
